Despre noi

       Catedra de Istorie Veche si Arheologie este una din cele patru catedre ce functioneaza în cadrul Facultatii de Istorie, dupa reorganizarea colectivului didactic al acestei facultati (1998), care a grupat profesorii pe baza preocuparilor lor stiintifice si didactice. Si în perioada anterioara, când profesorii activau în doua catedre (Istoria Românilor si Istoria universala), a existat totusi o coordonare a celor preocupati de studierea disciplinelor de preistorie, istorie antica si arheologie în cadrul Seminarului de Arheologie. Reînfiintarea acestuia a fost aprobata de Senatul Universitatii la sfârsitul anului 1968. Seminarul coordoneaza si activitatea laboratoarelor de arheologie, dispunând de un sediu propriu, în corpul H al Universitatii ("Casa Catargi", monument de arhitectura de la începutul secolului al XIX-lea, a carui restaurare integrala a fost terminata în 1998).

Preocuparile de Istorie antica si arheologie la Universitatea din Iași sunt însa mult mai vechi, de peste un secol. În 1884 s-a creat o catedra de Istorie veche si de stiinte auxiliare, având ca titular pe profesorul Petru Rascanu, iar în 1894 catedra de arheologie si antichitati, ocupata de Teohari Antonescu. Sub îndrumarea celor doi profesori a fost sustinuta si tiparita la Iași în 1912, prima teza de doctorat în domeniul arheologiei, Contributii la Dacia înainte de romani, elaborata de Ion Andriesescu, care a devenit ulterior un prestigios profesor al Universitatii din Bucuresti. Activitatea la prima catedra a fost ilustrata apoi, între 1927 si 1946, de catre Paul Nicorescu, care a îmbinat studiul crierilor antice cu cercetari arheologice în momente ale perioadei clasice, precum Tyras si Argamum. Cea de a doua catedra a fost ocupata, între 1913 si 1937, de savantul Orest Tafrali. El a pus bazele Seminarului de Arheologie, în cadrul Muzeului de Antichitati, pe care l-a întemeiat în 1916. Considerând ca arheologia este strâns legata de studiul istoriei artei, profesorul Tafrali a editat prestigioasa revista Arta si Arheologia, care a aparut la Iași între 1927 si 1937. Dupa disparitia sa, conducerea Muzeului de Antichitati a fost preluata de profesorul Paul Nicorescu, în timp ce catedra (devenita acum de arheologie si preistorie) a fost ocupata, prin concurs, de reputatul arheolog si istoric al antichitatii Radu Vulpe, venit de la Bucuresti. Din initiativa sa, au fost sustinute în 1942 primele teze de licenta în domeniul preistoriei, de catre Meluta Miroslav (casatorita Marin) si Vlad Zirra (prima a ramas ca asistenta la Muzeul de Arheologie al Catedrei, stabilindu-se în Italia, la Universitatea din Bari, unde a fost profesoara de arheologie; cel de al doilea a devenit un cunoscut arheolog la Institutul de Arheologie din Bucuresti).

Înlaturarea profesorului Radu Vulpe din Universitate, de catre noile autoritati comuniste (1945), ca si moartea profesorului Paul Nicorescu (1946) au creat un gol în acoperirea celor doua discipline, care a fost acoperit prin venirea profesorului Dumitru Tudor de la Bucuresti (1947) si apoi (1949) a tânarului profesor Mircea Petrescu-Dîmbovita (fost elev al lui Ion Andriesescu si Ion Nestor). Îndeosebi profesorul Mircea Petrescu-Dîmbovita (astazi membru al Academiei Române si profesor consultant al Catedrei) a reusit constituirea unei puternice scoli de arheologie la Iași, coordonând, timp de mai multe decenii, activitatea colectivului de istorie antica si arheologie de la Universitate, a Institutului de Istorie si Arheologie "A.D.Xenopol", precum si a Muzeului de Istorie a Moldovei (format pe baza Muzeului de Antichitati, creat de O.Tafrali). Lui i s-au alaturat conferentiar dr. Marin Dinu (retras la pensie din 1995), specializat în domeniul neo-eneoliticului, al perioadei de tranzitie spre epoca bronzului si al perioadei geto-dacice, conf.dr. Nicolae Gostar, un specialist de seama al Antichitatii clasice, format la scoala clujeana (disparut, din pacate, prea de timpuriu: 1978), din 1962 asistentul (acum profesorul Attila László, care si-a facut de asemenea studiile la Cluj, specializat în domeniul arheologiei preistorice si îndeosebi în epoca fierului, iar din 1966 asistentul (acum conf.dr.) Mihail Vasilescu, titular al disciplinei de Istorie universala antica. În septembrie 1989 a venit în cadrul colectivului lector dr. (acum prof.dr.) Nicolae Ursulescu, specialist în domeniul neo-eneoliticului si titular al disciplinei de Istoria veche a României (Pre- si Protoistoriei).

Dupa 1990, pentru întarirea unor domenii de specializare deficitare, au devenit profesori ai Facultatii doi reputati cercetatori ai Institutului de Arheologie din Iași: Dan. Gh. Teodor, specialist în perioada mileniului I d.Chr. si Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române, care a introdus predarea unor cursuri de istorie si arheologie a evului mediu timpuriu; de asemenea, s-a integrat, ca profesor asociat, dl. dr. Virgil Mihailescu-Bîrliba, pentru disciplina Numismatica.

Întinerirea Catedrei s-a facut prin aducerea unor tineri cercetatori de mare valoare, care au devenit, în scurt timp, cadre didactice de prestigiu ai colectivului nostru: conf.dr. Nelu Zugravu, specialist în perioada clasica, îndeosebi în domeniul mentalitatilor si religiilor antice, conf.dr. Octavian Bounegru, arheolog si epigrafist al antichitatilor greco-romane, lector dr. Lucretiu Mihailescu-Bîrliba, titular al cursului de epigrafie latina si arheolog pentru antichitati clasice, lector drd. Neculai Bolohan, specialist în preistorie generala, îndeosebi în epoca metalelor si asist drd. Vasile Cotiuga, specialist în preistoria României, îndeosebi pentru perioada neo-eneolitica.

Sub conducerea profesorilor catedrei s-au efectuat, de-a lungul anilor, numeroase cercetari arheologice, amintind aici câteva din santierele mai importante, care au avut si rolul de scoala pentru studentii Facultatii, contribuind la formarea viitorilor arheologi: Tyras si Argamum (Paul Nicorescu, în perioada interbelica, iar dupa 1995 O.Bounegru si L.Bîrliba la Argamum), Histria (O.Bounegru), Adamclisi (N.Zugravu), Trusesti, Iași-Hlincea, Stoicani, Foltesti (M.Petrescu-Dîmbovita), Cucuteni (M.Petrescu-Dîmbovita si M.Dinu), Barbosi si Piatra Neamt-Bîtca Doamnei (N.Gostar), Valea Lupului, Erbiceni si Horodistea (Marin Dinu), Malnas si Siret-Dl. Ruina (A.László), Tg. Frumos si Movileni (N.Ursulescu, V. Cotiuga), Isaiia (N.Ursulescu), Siret-Sf. Treime (V.Spinei), Dochia si Silistea (N.Bolohan) s.a.

Îndrumarea tinerilor cercetatori se face si prin stagii post-universitare de studii aprofundate (Izvoare ale istoriei vechi si medievale a româniei) si de doctorat (sub conducerea profesorilor M.Petrescu-Dîmbovita, Dan Gh. Teodor, A.László, V.Spinei, V.Mihailescu-Bîrliba si a cercetatorilor Silviu Sanie si Ion Ionita, de la Institutul de Arheologie). În timpul studiilor universitare, membrii Catedrei îndruma activitatea de cercetare stiintifica a studentilor si în cadrul Cercului studentesc de Istorie Antica si Arheologie.

Pentru realizarea sarcinilor de cercetare si pentru valorificarea materialelor rezultate din sapaturi, Catedra dispune de o serie de utilitati, precum: depozite, biblioteca (cu circa 5.000 volume), laborator de curatire si restaurare a ceramicii (tehnician Petronia Luca, drd. Adrian Felix Tencariu), cabinet de desen (desenator Aneta Corciova), centru de informatica (sing. Mariana Petcu), laborator foto (asist. V.Cotiuga).

Din 2001 a fost acreditata functionarea Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice, organism de cercetare întemeiat pe nucleul Catedrei, care deschide perspectiva de colaborare pluridisciplinara în domeniul istoriei antice si arheologiei, cu profesori de la alte facultati si cu cercetatori de la diverse institutii din tara si de peste hotare. De asemenea, unii membri ai catedrei au participat la competitii de granturi, cu teme de cercetare care au atras venituri suplimentare pentru dotarea Catedrei.

Pentru valorificarea rezultatelor cercetarii, Catedra editeaza si o revista proprie, Studia Antiqua et Archaeologica, ajunsa la vol. al XI-lea.

Un aspect important îl reprezinta relatiile internationale ale Catedrei cu institutii similare din alte tari. Prin acorduri bilaterale si prin Programul Socrates s-au efectuat schimburi reciproce de profesori si studenti cu universitatile din Bari, Perugia, Paris, Angers, Liège, Louvain, Konstanz, Freiburg, Marburg, Köln, Atena, Thessalonic, Chisinau. Se remarca, îndeosebi, relatia cu Departamentul de Studii Clasice si Crestine si cu Departamentul de Stiinte ale Antichitatii de la Universitatea din Bari, care s-a materializat si prin organizarea bienala a colocviului de studii româno-italiene "Romanitatea orientala si sudul Italiei din Antichitate pâna în Evul Mediu: paralele istorice si culturale", din care doua editii s-au tinut la Iași (1996 si 2000), iar una la Bari (1998), publicându-se si volumul primelor doua editii; cea de a patra editie se va desfasura în toamna anului 2002 la Bari. De asemenea, în februarie 2001 s-a desfasurat si prima editie a sesiunii stiintifice Moldavia Antiqua, cu participarea profesorilor de la catedrele de specialitate de la Chisinau si Iași.